Pastura
Pastura

Pastura este polenul depozitat în faguri ce fermentează în mod natural sub influenţa substanţelor adăugate de albine, a microorganismelor şi datorită condiţiilor de temperatură, umiditate şi a modului de conservare. În urma fermentaţiei care durează aproximativ trei luni, rezultă un produs diferit de polenul iniţial şi are o valoare terapeutică şi antibiotică de trei ori mai mare decât acesta. De asemenea are şi o digestibilitate mai mare pentru că granulele de polen sunt deschise, datorită degradării exinei (peretele celular al polenului) prin fermentaţie.

Celulele se umplu cu polen cam 2/3 din volum, peste care se adaugă miere în ultima treime şi totul se închide cu o peliculă fină de ceară. În acest fel celula fagurelui este închisă ermetic iar procesul de fermentaţie poate începe.

Transformarea polenului în pastura cuprinde trei stadii: 


1. Dezvoltarea bacteriei Pseudomonas aerobă care consumă întreaga cantitate de oxigen prezent în faguri, ceea ce conduce la autoaxfisierea bacteriei. 
2. În lipsa oxigenului, se produce dezvoltarea unei alte bacterii: Lactobacillus. Aceasta foloseşte glucidele ca sursă de oxigen, producând, în schimb, acid lactic, concentraţia acestuia ajungând la 3,2%. De asemenea se observă o creştere a conţinutului de vitamine din complexul B. 
3. Între a 7-a şi a 15-a zi, activitatea de transformare a polenului în păstură este continuată de drojdiile din genul Saccharomyces. Drojdii care utilizează resturile de glucide. În acest ultim stadiu se produce fermentaţia finală a polenului. PH-ul produsului ajunge la valori cuprinse între 4 şi 4,2.

Prin aceste transformări, polenul capătă însuşiri valoroase, devine pastura

  • capacitatea germinativă a polenului dispare în 1-2 zile, datorită unor secreţii enzimatice ale glandelor mandibulare ale albinelor 
  • zaharoza este transformată în monozaharide 
  • monozaharidele sunt parţial transformate în acid lactic, în prezenţa unor enzime 
  • creşte conţinutul în vitamina K
  • creşte gradul de conservabilitate în timp
  • se eliberează conţinutul unui număr mare de granule de polen, datorită lizării exinei

Propietăţi pastura:

Pastura are proprietăţi valoroase datorită unui conţinut mai ridicat în monozaharide, vitamina K, enzime şi aminoacizi, a unui procent mai mare de polen cu exina lizată şi datorită unei acidităţi mai crescute, ceea ce reprezintă un factor esenţial în păstrarea şi menţinerea echilibrului metabolic.

Pastura este un produs natural, cu însuşiri mai valoroase decat ale polenului. Faţă de polen valoarea nutritiva şi antibiotică este de 3 ori mai mare. 

De asemenea, învelişul extern al polenului, exina, este distrus, determinând asimilarea mai uşoară de către organism. Datorită cantităţii mari de acid lactic şi proprietăţilor antibiotice, poate fi păstrată timp îndelungat fără modificări majore, cantitative sau calitative. 

Compoziţia chimică a pasturii este următoarea:

  • carbohidraţi (glucide) – 35%
  • lipide 1-6%
  • caretonoizi( provitamina A-200-875 mg/kg
  • vitamina E – 1,7 g/kg
  • vitamina C- 6-200 mg /100g produs

Contraindicaţii pastura:

 Diabet. Ca şi în cazul polenului şi al mierii, pastura nu poate fi folosită de către diabetici. Dacă totuşi acesta se află într-una din situaţiile mai severe descrise, în care alternativele de tratament nu sunt prea variate, administrarea acesteia se va face după informarea medicului şi mai ales cu controlul permanent al glicemiei.

×

Buna ziua!

Click pe buton pentru a intra in contact cu un reprezentat vanzari sau trimite e-mail la contact

×